Port pijama cu buzunare. Nu e a mea, ca dorm pe neplanuite in vecini in noaptea asta. De-aia n-am nici diacritice. Iertati si voi.
V-am zis vreodata cat de mult invidiez oamenii care pun capul pe perna si adorm instantaneu? La mine tre sa treaca ore intregi, sa ma zvarcolesc in pozitii ciudate, sa-mi simt ochii uscati de tot si sa ma sperii de paianjeni imaginari pana adorm. Asa ca de-asta-s pe blog acum, ca-s musafir la oameni normali, ce dorm.
Nu ma deranjeaza, intotdeauna am considerat ca un prieten adevarat e ala la care te duci oricand si nu se simte obligat sa te bage in seama.
Revenind la fapte diverse, inca-s in antepenultimul stadiu al oboselii, ala in care am impresia ca nu-s obosita deloc. Urmeaza sa fiu morocanoasa si certareata, pe urma sa adorm. Cat despre stadiul peste care tocmai am trecut….slava domnului! Am ras degeaba toata ziua, ca asa reactionez eu la epuizare.
Si cand zic degeaba nu exagerez. Am ras urcand scarile, am ras spalandu-mi o furculita, am ras cand o colega si-a scapat pixul pe jos si-am ras cand alta urma sa-mi spuna un banc. Si am ras in Iulius o gramada, dar acolo am rugat-o pe o prietena sa stea in drept cu mine, ca sa creada lumea ca imi spune ea lucruri amuzante. Si am un ras tare zglobiu daca-s obosita. Cel mai trist e cand rad singura si cu siguranta oamenii ma cred nebuna sau drogata. Am fost sa-mi cumpar paine si in loc sa-i platesc tipului eu ma ranjeam la el ca un linx. O fi crezut ca vreau sa mi-o dea pe gratis.
De obicei nu suport oamenii care spun chestii neamuzante si pe urma rad singuri de ce-au zis, facandu-ma sa ma simt prost ca nu rad si eu. Dar cand razi singur din nimic esti de-o idiotenie asa nevinovata ca n-ai cum sa nu amuzi si pe altii. Asa ca tare vesela a fost azi camera 64, eu radeam degeaba si colegele mele de mine. (In afara de una, care ma privea stingherita si ma intreba “De mine razi?”winking Diversitati insomniace.
Noapte buna acum, pana nu intru in stadiul urmator si incep sa ma uit urat la catei.